O amplă analiză genetică a constatat că persoanele cu o stare de bine mintală mai bună tind să trăiască mai mult și mai sănătos – iar anumite alegeri legate de stilul de viață, cum ar fi consumul de brânză, ar putea juca un rol semnificativ în acest efect.

Cercetătorii din China nu au analizat genele a milioane de europeni doar pentru a arăta că brânza gouda este bună pentru oameni, dar acesta este unul dintre rezultatele care atrag cel mai mult atenția. La urma urmei, cine nu vrea să i se spună că mâncând mai multă brânză va trăi mai mult și mai sănătos?

Cu toate acestea, rezultatele nu se rezumă doar la consumul de alimente care vă fac să vă simțiți fericiți.

Fericirea poate avea un impact asupra modului în care o persoană îmbătrânește

Studiile observaționale anterioare au constatat că fericirea poate avea un impact asupra modului în care o persoană îmbătrânește, chiar mai mult decât fumatul. Dar acestea sunt doar asocieri care ar putea fi confundate de alți factori neglijați, cum ar fi statutul socioeconomic.

Studiul actual este diferit. Acesta utilizează o metodă analitică cunoscută sub numele de randomizare mendeliană, care este un instrument valoros pentru a explora ce factori ne influențează genele și conduc la anumite rezultate de sănătate.

Este una dintre puținele metode pe care cercetătorii le pot utiliza pentru a prezice un efect potențial cauzal fără a fi nevoiți să efectueze un studiu clinic.

Bunăstarea mentală și îmbătrânirea sănătoasă

Pe parcursul a opt seturi de date populaționale diferite din Europa, fiecare dintre acestea incluzând între 38.000 și 2,4 milioane de persoane, cercetătorii au găsit dovezi cauzale potențiale că o mai bună bunăstare mentală, măsurată prin satisfacția vieții, starea de spirit, neuroticismul și simptomele depresive, vă poate ajuta să trăiți o viață mai lungă și mai sănătoasă.

„Studiul nostru oferă dovezi încurajatoare că îmbunătățirea bunăstării mintale este o cale viabilă către o îmbătrânire sănătoasă, indiferent de statutul socioeconomic al individului”, concluzionează autorii.

Zoomând pe 33 de persoane din seturile de date europene, echipa de cercetători a explorat ce factori intermediari ar putea determina legătura de cauzalitate dintre bunăstarea mentală și îmbătrânirea sănătoasă, inclusiv alegerile legate de stilul de viață, cum ar fi fumatul, comportamentele individuale, cum ar fi utilizarea medicamentelor, fizicul, cum ar fi masa musculară, și bolile, cum ar fi diabetul și cancerul.

Aici intră în joc brânza. Dintre toate cele 33 de persoane luate în considerare, cele care au declarat că mănâncă mai multă brânză și fructe au avut tendința de a avea scoruri mai mari de bunăstare mentală. Mai mult, consumul de brânză a avut un impact pozitiv de 3,67% asupra sănătății lor autoevaluate și asupra duratei lor de viață.

Timpul petrecut în fața televizorului

Pentru a pune acest lucru în perspectivă, fumatul țigărilor a avut un impact negativ de 4,56% asupra factorilor de îmbătrânire a sănătății, iar consumul de fructe a avut un impact pozitiv de 1,96%.

Interesant, cercetătorii au constatat că timpul petrecut în fața televizorului a fost factorul de stil de viață cu cel mai mare efect negativ asupra factorilor de îmbătrânire a sănătății: un impact de 7,39%.

Reducerea decalajului dintre sănătatea mentală și cea fizică este o muncă extrem de complexă și niciun studiu nu poate lua în considerare fiecare variabilă posibilă care ar putea avea o influență. Acestea fiind spuse, autorii cercetării actuale susțin că studiul lor este „meticulos și exhaustiv” în luarea în considerare a posibilelor influențe, cel puțin în rândul celor de origine europeană.

Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a analiza de ce consumul de brânză ar putea avea o influență atât de mare asupra îmbătrânirii sănătoase, în comparație cu, să zicem, consumul de fructe.

În timp ce alimentele bogate în grăsimi sunt adesea considerate nocive pentru sănătatea umană, studiile sugerează că, cu moderație, consumul de grăsimi lactate poate scădea colesterolul și reduce riscul de boli cardiovasculare și mortalitatea din toate cauzele.

Brânza, bună pentru minte și corp

Produsele lactate cu grăsimi integrale, cum ar fi înghețata, sunt asociate cu o sănătate mintală mai precară, însă unele tipuri de brânză pot fi diferite atunci când sunt consumate în cadrul unei diete bine echilibrate.

Într-un studiu recent realizat în Japonia, de exemplu, un consum mai mare de brânză a fost asociat cu o funcție cognitivă mai bună, iar alte cercetări sugerează că brânza poate declanșa căile dopaminergice ale creierului, conducând la sentimente de plăcere.

Din aceste studii inițiale, se pare că brânza poate fi bună pentru mintea și corpul dumneavoastră. Dacă doriți să trăiți mai mult și mai sănătos, ați putea face mai rău decât să puneți un strop de parmezan pe paste din când în când.

Studiul a fost publicat în Nature Human Behavior.