Encefalomielita mialgică (ME), cunoscută adesea și sub numele de sindromul oboselii cronice (CFS), afectează deja zeci de milioane de persoane din întreaga lume. Dar, potrivit unor noi cercetări, ne-am putea confrunta cu un număr dublu de cazuri în viitorul apropiat.

Din punct de vedere clinic, ME/CFS se definește prin oboseală care durează cel puțin șase luni, precum și prin intoleranță la exerciții fizice. Cu toate acestea, până în prezent nu a existat nicio modalitate fiabilă de a testa această afecțiune și diferitele sale prezentări.

Aici intervine un studiu conex realizat de experți de la Universitatea de Medicină din Viena, Austria. Acest al doilea studiu a identificat biomarkeri în sânge care ar putea fi legați de ME/CFS – semnale biologice specifice pe care testele le pot căuta. „În studiul nostru, vedem că evaluarea imunologică a pacienților cu ME/CFS este de o importanță crucială”, spune imunologul Eva Untersmayr-Elsenhuber, de la Universitatea de Medicină din Viena.

Biomarkerii au distins două grupuri diferite de persoane cu ME/CFS într-un eșantion de 39 de adulți: cei cu un sistem imunitar slăbit și cei cu probleme la nivelul mucoasei intestinale.

Ambele complicații de sănătate au fost legate anterior de ME/CFS și de COVID de lungă durată, fără a se ajunge la concluzii clare cu privire la natura relației. În acest caz, pacienții imunodeficienți au prezentat niveluri reduse ale unei proteine numite C4a, în timp ce cei fără imunodeficiențe aveau probleme intestinale și niveluri mai ridicate ale proteinei de legare a lipopolizaharidei (LBP).

Potențialele legături cu infecțiile virale

De când ME/CFS a fost investigată ca afecțiune de sănătate, au existat întrebări cu privire la potențialele sale legături cu infecțiile virale. Deși mulți dintre cei care suferă de această afecțiune nu își pot aminti cu ușurință o perioadă de boală anterioară, un număr considerabil își dezvoltă simptomele după ce au cedat unui virus, ceea ce sugerează o cauză potențială.

„Pacienții care suferă de imunodeficiențe sunt caracterizați de o funcție imună înnăscută alterată”, spune Untersmayr-Elsenhuber. „La pacienții cu ME/CFS cu un sistem imunitar intact, funcția de barieră intestinală a fost redusă”.

Prin testarea acestor proteine în viitor, profesioniștii din domeniul sănătății ar putea înțelege mai bine unele dintre problemele care stau la baza diagnosticului de ME/CFS și ar putea adapta tratamentele în mod mai specific pentru fiecare persoană în parte. De asemenea, le permite cercetătorilor să analizeze mai îndeaproape diferitele variante de ME/CFS – cele care ar fi putut fi declanșate de reacții inflamatorii și cele care ar fi putut fi declanșate de probleme legate de un intestin permeabil.

”Suntem încă departe de a înțelege cum se declanșează ME/CFS sau cum să o vindecăm, dar este un progres. Atâta timp cât COVID continuă să aibă un impact debilitant asupra a zeci de milioane de oameni din întreaga lume, bolile precum ME/CFS care par a fi declanșate de viruși s-ar putea înrăutăți înainte de a se îmbunătăți.

Este nevoie de utilizarea unor metode standardizate de detectare pentru a transpune rapid cercetarea în clinici”, scriu cercetătorii în lucrarea publicată.

Acest lucru asigură definirea unor abordări orientate de la bancă la patul bolnavului, pentru a face diagnosticul și tratamentul ME/CFS bazat pe dovezi, disponibil în general pentru pacienți”, spun cercetătorii.

Cercetarea a fost publicată în Journal of Clinical Medicine.