Luna iulie prezintă interes din punct de vedere astronomic, deoarece a doua jumătate a lunii este foarte bogată în meteori. Devin activi câţiva curenţi de meteori, care au radianţii apropiaţi pe cer, în constelaţiile Aquarius şi Capricornus.

Curentul de meteori Alpha Capricornide este activ din 7 iulie până în 15 august. Va atinge un nivel maxim în noaptea de 30/31 iulie 2023. Acest maxim va fi cel mai bine observat din fiecare parte a ecuatorului. Nu este foarte puternic şi rareori produce mai mult de cinci meteori pe oră, dar de remarcat este faptul că se produc bile de foc luminoase în perioada de activitate. În această noapte, Luna va fi plină 95%.

Curentul de meteori Delta Aquaridele este activ din 18 iulie până în 21 august 2023, şi poate fi observat cel mai bine din tropicele sudice. Va atinge vârful de manifestare în noaptea de 30/31 iulie 2023. În această noapte, Luna va fi plină 95%, potrivit www.imo.net.

Curentul de meteori Perseide este activ de la 14 iulie până la 1 septembrie 2023, cu faza maximă în noaptea de 12/13 august 2023.

Iulie este a şaptea lună a anului, denumită în tradiţia noastră populară „cuptor”, şi este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară.

Luna iulie este dedicată reformatorului vechiului calendar roman, Iulius Cezar, din al cărui nume derivă şi denumirea sa. În anul 46 î.Hr., la iniţiativa împăratului Iulius Cezar, s-a trecut la alcătuirea unui nou calendar. Grupul de astronomi din Alexandria a lucrat sub conducerea lui Sosigene, reuşind să alcătuiască un nou calendar, la baza căruia se afla mişcarea Soarelui timp de un an. Anul era stabilit la 365 zile, astfel într-un ciclu erau trei ani de 365 zile şi un al patrulea an de 366 de zile era denumit an bisect. Anul a fost împărţit în 12 luni cu denumirile anterioare. Sosigene a stabilit Ianuarie ca primă lună a anului.

Lunile impare aveau 31 de zile, iar cele pare 30 zile. Luna februarie avea 29 de zile. Ziua suplimentară ce trebuia adăugată la fiecare patru ani se intercala între 23 şi 24 februarie. Noul calendar Iulian (cunoscut şi sub numele de „stilul vechi”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 45 î.Hr., potrivit www.timeanddate.com. El s-a remarcat prin simplitatea sa. Datorită faptului că anul iulian era mai mare decât anul tropic, la intervalul de 128 de ani rămânea în urmă cu o zi. Astfel, în timp, punerea în concordanţă a anului calendaristic cu cel tropic a devenit deosebit de necesară.

Iulie (lat. julius) a fost numită iniţial ”quintilis” de la cuvântul ”quintus” (al cincilea), fiind a cincea lună în vechiul calendar roman. Denumirile şi simbolurile lunilor s-au deformat în timp, unele chiar la intervenţia bisericii.

Luna iulie are 31 de zile, ziua având 14 ore, iar noaptea fiind de 10 ore.

Soarele şi Luna

La începutul lunii, Soarele răsare la ora 5 h 35 m şi apune la ora 21 h 04 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 6 h 01 m şi apune la ora 20 h 42 m.

La 23 iulie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 120 grade, el intrând în semnul zodiacal Leul, potrivit www.eastrolog.ro.

Fazele Lunii: la 03 iulie – Lună Plină la 14 h 38 m; la 10 iulie – Luna la Ultimul Pătrar la 04 h 47 m; la 17 iulie – Lună Nouă la 21 h 31 m; la 26 iulie – Luna la Primul Pătrar la 01 h 06 m; potrivit www.astro-urseanu.ro.

Luna iulie în tradiţia populară

Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate secerişului şi forţelor potrivnice omului: Cosmandinul, Ana-Foca, Pricopul, Panteliile, Ciurica, Circovii de Vară, Marina, Sântilie, Ilie-Pălie, Foca, Opârlia, Sf. Ana, Pantelimon, Pintilie Călătorul, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

Cele patru săptămâni din componenţa lunii iulie se numesc în tradiţia noastră populară: „Săptămâna secerişului”, „Săptămâna Panteliilor”, „Săptămâna lui Sântilie” şi „Săptămâna Verii”.

Prima săptămână, cea a secerişului, este dedicată muncilor agricole – seceratul grâului – şi este, prin tradiţie, o săptămână în care se munceşte de la răsăritul până la asfinţitul soarelui.

Cea de-a doua săptămână este dedicată „Panteliilor”, aprigele surori ale Sfântului Ilie, potrivit www.artatraditionala.ro, dar manifestări dedicate acestora au loc până pe 27 iulie. Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai vestită sărbătoare tradiţională, care aparţine calendarului agrar, se desfăşoară în acest an la sfârşitul celei de-a treia săptămâni a lunii iulie. În zilele noastre, sărbătoarea a devenit o manifestare etno-culturală, cu cântece din folclorul românesc interpretate de artişti consacraţi, cu parada portului popular, artificii, foc de tabără şi un târg de obiecte populare tradiţionale.

Săptămâna a treia îl are în centru pe Sfântul Ilie, zeul focului şi al Soarelui, cel care leagă şi dezleagă ploile, tună, fulgeră şi trăsneşte duhurile rele ascunse pe pământ, plesnindu-le cu biciul lui de foc, oriunde s-ar ascunde – în vârful arborilor, sub streaşina casei sau în turla bisericii. El este atestat, prin numeroase tradiţii, la românii de pretutindeni, în special în mediile pastorale.

Cea de-a patra săptămână este dedicată verii – anotimpul cel mai călduros al anului. Calendarul popular al lunii iulie se încheie cu sărbătoarea Ursul Mare pe 31 iulie, aceasta fiind denumirea populară a constelaţiei Ursa Mare. Cele patru stele aşezate în trapez alcătuiesc corpul, iar stelele în linie dreaptă formează gâtul şi capul ursului. Pe timp de vară, Ursul Mare indică miezul nopţii.