Obiceiurile de ascultare pot influența beneficiile muzicii pentru memorie

Obiceiurile de ascultare pot influența beneficiile muzicii pentru memorie

Confruntându-se cu lipsa unor tratamente eficiente pentru a preveni deteriorarea cognitivă, medicii au propus în mod tradițional muzica de fundal ca terapie alternativă pentru îmbunătățirea performanțelor la sarcinile de memorie. Efectul muzicii a fost îndelung dezbătut, iar dovezile că aceasta funcționează sunt încă controversate. Un nou studiu condus de cercetători de la Universitatea Oberta din Catalonia (UOC) din Barcelona a descoperit că efectul benefic al muzicii asupra memoriei poate fi modulat de diferențele interindividuale.

La persoanele sănătoase, efectele pozitive ale muzicii de fundal asupra învățării și a memoriei sunt încă controversate. Rămâne de văzut dacă muzica ar putea amplifica efectele stimulării cognitive la persoanele cu tulburări legate de vârstă. Această ipoteză a fost explorată foarte puțin în literatura de specialitate, iar dovezile de până acum provin în primul rând din studiile efectuate pe pacienți cu boala Alzheimer. Au fost demonstrate efectele pozitive ale muzicii de fundal asupra memoriei autobiografice și în recuperarea lexicală. Cu toate acestea, în condițiile clinice care preced boala Alzheimer, cum ar fi afectarea cognitivă ușoară, nu există în prezent dovezi care să vorbească despre efectul muzicii de fundal asupra cogniției.

În acest nou studiu, publicat în Journal of Alzheimer’s Disease, au fost incluși 65 de pacienți cu tulburări cognitive ușoare amnezice care au fost recrutați de la unitatea de neuropsihologie a Spitalului Sant Pau din Barcelona. Studiul a fost realizat în colaborare cu cercetători de la Spitalul Sant Pau, de la Universitatea Concordia din Canada și de la Institutul de cercetare în domeniul sănătății Gregorio Marañón din Madrid.

Îmbunătățiri în ceea ce privește învățarea?

Autorii au conceput trei experimente pentru a testa efectul muzicii de fundal în timpul unei sarcini mnemotehnice. În fiecare experiment, participanților li s-a cerut să observe și să memoreze 24 de fotografii de fețe umane. Zece minute mai târziu, participanții trebuiau să privească un alt set de imagini care includea cele 24 de imagini originale plus 24 de imagini noi. Participanților li s-a cerut apoi să identifice imaginile pe care le văzuseră anterior. În primul experiment, muzica a fost difuzată doar în timpul fazei de memorare a sarcinii. Dar în cel de-al doilea experiment, aceasta a fost redată atât în timpul fazei de codificare, cât și în timpul fazei de recunoaștere. În ambele cazuri, autorii au constatat că muzica nu a îmbunătățit și nici nu a înrăutățit performanța participanților.

Cercetătorii au folosit muzică clasică (mișcarea Adagio din Concertul pentru clavecin în re minor de Bach) în ambele cazuri. „Este un tip de muzică care se situează între relaxare și excitare și s-a dovedit a fi cea mai eficientă pentru îmbunătățirea memoriei”, a explicat Marco Calabria, doctor în științe muzicale, într-un comunicat de presă. Calabria este cercetător la UOC și autorul principal al articolului.

În cel de-al treilea experiment, oamenii de știință au explorat rolul excitării induse de muzică în memorie. Ipoteza stării de excitație-emoție susține că abilitatea muzicii de fundal de a modifica starea de spirit și stările de excitație ale ascultătorului modulează performanțele sale de memorie.

Studiile anterioare au raportat că muzica „cu un nivel ridicat de arousalitate” poate stimula performanța în sarcinile de memorie. Prin urmare, în experimentul trei, autorii au testat două condiții: low-arousal și high-arousal. În primul caz, pacienții au fost expuși la Adagio în re minor de Bach. Pentru scenariul cu stare de agitație ridicată, autorii au căutat o muzică care să fie mai excitantă și mai puțin relaxantă. După un studiu preliminar, au ales o versiune instrumentală a piesei Un rayo de sol de Los Diablos.

„În acest studiu, am evaluat modul în care diferențele individuale influențează beneficiile muzicii”, a declarat Calabria pentru Univadis Spania. „Am evaluat acest aspect prin intermediul preferințelor și atitudinilor individuale ale fiecărui pacient față de muzică și utilizarea acesteia în viața de zi cu zi.” Pentru a realiza acest lucru, autorii au folosit două chestionare de autoevaluare: Scala de evaluare a stării de spirit, care evaluează sentimentele subiective față de extrasele muzicale folosite în experimente, și Chestionarul de recompensă muzicală de la Barcelona, care evaluează preferințele interindividuale față de muzică.

Cercetătorii au constatat că efectele pozitive ale muzicii asupra memoriei au fost modulate de diferențele dintre pacienți în ceea ce privește utilizarea muzicii în viața lor. „Dacă oamenii folosesc în mod regulat muzica ca un regulator emoțional în viața lor de zi cu zi, de exemplu pentru a-i ajuta să rămână calmi sau pentru a le ține companie, le va fi mai ușor să obțină beneficii suplimentare de la muzică atunci când trebuie să învețe ceva nou”, a explicat Calabria într-un comunicat de presă.

„Persoanele care sunt obișnuite să folosească muzica ca regulator emoțional în viața lor de zi cu zi au obținut performanțe mai mari în sarcina de memorare atunci când au fost expuse la muzică excitantă”, a declarat Calabria pentru Univadis Spania. „Aceste beneficii se explică prin rolul pe care îl joacă emoțiile în contextul învățării. Ceea ce vreau să spun prin aceasta este că este necesar un nivel adecvat de excitare pentru a produce condițiile fiziologice optime pentru a consolida învățarea. Dacă acest lucru nu este atins (ca în cazul muzicii clasice, care este relaxantă), ceea ce învățăm nu este întărit.”
Orientări privind muzica de fundal

Această constatare deschide ușa pentru continuarea cercetărilor în vederea explorării rolului preferințelor și pozițiilor interindividuale față de muzică la pacienții cu deficiență cognitivă ușoară. „Cu cât știm mai multe despre modul în care muzica de fundal modelează procesele cognitive, cu atât mai bine poate fi folosită muzica ca instrument terapeutic în eforturile de stimulare cognitivă”, scriu autorii.

„Acest studiu își propune să contribuie la furnizarea de orientări specifice pentru utilizarea muzicii de fundal în stimularea cognitivă pentru pacienții care suferă de pierderi de memorie”, a declarat Calabria. „În primul rând, este important să se aleagă muzica care susține beneficiile sarcinii de stimulare care este folosită (memorie, atenție, etc.). În al doilea rând, trebuie să ne amintim că aceste beneficii pot fi modulate de preferințele unui individ și de modul în care acesta folosește muzica.”

Ecaterina Dinescu

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *