Descarcă GRATIS aplicația La Psihiatru pentru Android!

Victor Babeș, fondatorul școlii românești de microbiologie. Atras de muzică și actorie, a ales medicina

Victor Babeș, fondatorul școlii românești de microbiologie. Atras de muzică și actorie, a ales medicina

Pe 4 iulie se împlinesc 168 de ani de la nașterea bacteriologului și morfopatologului român.  Victor Babeş, alături de patologul şi histologul francez Victor André Cornil au conceput lucrarea „Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”, primul tratat de bacteriologie din lume, lucrare prin care cei doi au pus bazele moderne ale acestei științe.

Victor Babeş este şi cel care a înfiinţat prima școală românească de microbiologie, activitatea sa științifică concentrându-se pe un domeniu foarte vast care a inclus, printre altele, problemele legate de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică sau seroterapie anti-difterică.

Victor Babeș s-a născut la 4 iulie 1854, la Viena, fiind al doilea din cei nouă copii ai familiei – mama sa fiind Sofia Goldscheider, care făcea parte dintr-o familie aristocrată vieneză, iar tatăl, originar din Banat, Vincenţiu Babeş, avocat şi militant pentru drepturile românilor transilvăneni, fiind unul dintre cei care au susţinut în 1848, la Viena, cauza românilor, şi unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române.

Atras de muzică și actorie

Victor Babeş a fost atras, încă din copilărie, de muzică şi actorie, parcurge la Lugoj primele clase primare, însă moartea surorii sale, la numai 12 ani, de ftizie, îl determină să îşi dorească cu ardoare să studieze medicina.

Parcurge studiile liceale şi de medicină la Budapesta, iar mai apoi obţine doctoratul la Viena. Este atras de domeniul microbiologiei şi, în particular, de cercetările lui Louis Pasteur.

Se stabileşte la Paris, unde lucrează mai întâi la laboratorul lui Pasteur, apoi cu profesorul Victor André Cornil. Alături de acesta scrie, în anul 1885, primul tratat de bacteriologie din lume, intitulat „Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase”, lucrare pentru care primeşte premiul Montyon din partea Academiei de Ştiinţe din Paris.

Însă pasiunea sa pentru cercetare începuse să se materializeze încă din perioada studenţiei, când au apărut primele articole care relatau despre descoperirile sale.

Activitatea științifică a lui Victor Babeș

Activitatea științifică a lui Victor Babeș a acoperit domenii vaste, cuprinzând probleme legate de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică, marele savant demonstrând, printre altele, prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave, sau identificând peste 40 de microorganisme patogene.

În anul 1881 primește titlul de conferențiar (docent privat), iar în anul 1884 a descoperit granulaţiile din citoplasmă, care au fost denumite „granulaţiile Babeş-Ernest”.

În anii 1885 – 1886 lucrează la Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.

În 1885 primeşte şi postul de profesor de histopatologie la Universitatea din Budapesta, iar doi ani mai târziu preia postul de profesor la Catedra de Anatomie Patologică şi Bacteriologie de la Bucureşti, după ce a acceptat propunerea ministrului Învăţământului din România de la acea vreme, D.A. Sturdza, de a se stabili la Bucureşti şi de a pune bazele cercetării bacteriologice româneşti.

Victor Babeș înfiinţează primul institut ştiinţific medical din România

Pe 28 aprilie 1887 înfiinţează primul institut ştiinţific medical din România, „Institutul de Patologie şi Bacteriologie”, cu o puternică influenţă a celor văzute la Institutul Pasteur din Paris, astfel că instituţia românească avea să capete, la scurtă vreme, o puternică recunoaştere europeană. Un pas înainte pentru cercetarea medicală românească, însă, se spunea la acea vreme, un pas înapoi pentru marele savant, pe scena lumii ştiinţifice europene.

Dar cum a ajuns Victor Babeş la Bucureşti: pentru început, a locuit la Hotelul Bulevard din Capitală şi a lucrat într-un mic centru de cercetare situat pe lângă vechea Operetă, apoi a semnat un contract cu statul român, în care a pus condiţia că rămâne în ţară numai dacă i se alocă, la etajul unu al institutului, un apartament în care să locuiască împreună cu familia. Se spune că Babeş i-a supravegheat pas cu pas pe muncitorii care au lucrat la ridicarea Institutului „Victor Babeş“, verificând ca toate detaliile să fie realizate exact după proiectul pe care l-a conceput.

Fundamentează principiul imunităţii pasive

În anul 1888, Victor Babeş fundamentează principiul imunităţii pasive, urmat la ceva vreme de enunţarea principiului antibiozei. Din anul 1889, Victor Babeş a editat, timp de mai mulți ani, Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București.

În anul 1892, Babeş publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un „Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos”, în acelaşi an devenind membru corespondent al Academiei Franceze, pentru ca un an mai târziu să fie primit în rândurile Academiei Române.

În anul 1893, el a pus bazele publicaţiei „România medicală“, iar doi ani mai târziu a fondat „Archives des sciences médicales“. A murit la 19 octombrie 1926, la Bucureşti. Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale din Bucureşti, spitalele de boli infecţioase din Craiova şi din Timişoara, precum şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara îi poartă numele, iar în Bucureşti se află Muzeul Memorial „Prof. Dr. Victor Babeş”.

Stefan Predescu

Stefan Predescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: