Poveștile medicinei. Constantin I. Parhon, neuropsihiatru și fondatorul şcolii române de endocrinologie

Pe 9 august se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Constantin I. Parhon, medic endocrinolog și neuropsihiatru.

shop.libertatea.ro

Fondator al şcolii române de endocrinologie, membru titular activ şi preşedinte de onoare (1948-1969) al Academiei Române, Constantin I. Parhon s-a născut pe 15 octombrie 1874, la Câmpulung, judeţul Argeş.

A studiat la Facultatea de Medicină din Bucureşti între 1893 şi 1900, obţinând, în chiar anul absolvirii, titlul de doctor în medicină cu lucrarea „Contribuţiuni la studiul tulburărilor vazomotorii în hemiplegie”.

A fost extern şi intern în mai multe spitale bucureştene, medic secundar la Spitalul Pantelimon şi medic primar la Ospiciul Mărcuţa (1909-1912).

Profesor la Clinica neuropsihiatrică a Facultăţii de Medicină din Iaşi (1913-1933), unde a întemeiat o şcoală de neurologie, psihiatrie şi endocrinologie; a fost primul preşedinte al Secţiei Iaşi a Societăţii de biologie, potrivit Dicţionarului „Membrii Academiei Române” (Bucureşti, Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003).

farmec.ro - Livrăm frumusețe!

A fost preşedintele Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, între 1915-1916.

În 1933, s-a transferat la Bucureşti, unde a fost, între altele, titular al Catedrei de Endocrinologie a Facultăţii de Medicină, director al Institutului pentru Bolile Nervoase, Mintale şi Endocrinologice (1930-1940), al Institutului de Endocrinologie (1949-1957) şi al Institutului de Geriatrie (1952-1957).

elefant.ro

Între 1947 şi 1952 a fost preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale.

De numele său se leagă punerea bazelor şcolii române de endocrinologie, fiind, totodată, unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină ştiinţifică independentă.

Încă din perioada anilor 1935 – 1936, printre preocupările profesorilor C.I. Parhon şi Şt. M. Milcu era înfiinţarea unui institut in domeniul endocrinologiei care, la acea vreme, fiinţa în Spitalul de Boli Mentale şi Nervoase din Bucureşti. La 8 noiembrie 1946, prin Decretul-lege nr. 895 emis de regele Mihai, se aproba înfiinţarea şi organizarea Institutului de Endocrinologie. De la început, ca o recunoaştere a personalităţii savantului la dezvoltarea ştiinţei naţionale şi internaţionale, institutul s-a numit „Prof. dr. C. I. Parhon”. În prezent, Institutul Naţional de Endocrinologie C.I. Parhon se află sub conducerea directă a Ministerului Sănătăţii, potrivit parhon.ro.

Primul tratat complet despre secreţiile interne

Constantin I. Parhon a studiat corelaţiile neuroendocrine, urmărind punerea în evidenţă a acţiunii asupra sistemului nervos a glandelor cu secreţie internă. A adus contribuţii în domeniul terapeuticii afecţiunilor endocrine, fiind coautor al primelor medicamente opoterapice din România.

A publicat, în 1909, împreună cu M. Golstein, primul tratat complet despre secreţiile interne, căruia i-au urmat alte lucrări privitoare la rolul glandelor endocrine în constituţie, studiul clinic al endocrinopatiilor, corelaţia interglandulară, patogenia endocrină a psihozelor afective, rolul glandelor endocrine în procesele de îmbătrânire, intervenţia glandelor în patologia diverselor aparate şi organe.

Rolul patologiei endocrine în psihoze

În domeniul psihiatriei a fost printre primii autori care au demonstrat rolul patologiei endocrine în psihoze – „Obiectul neuropatologiei şi psihiatriei. Metodele lor de cercetare” (1913).

Dintre lucrările sale ştiinţifice, pot fi enumerate: „Contribuţiuni la studiul schimburilor nutritive în acromegalie” (1903), “Cercetări asupra glandelor cu secreţiune internă în raportul lor cu patologia mentală” (1910), „Epilepsia” (1921), „Rolul secreţiunilor interne în viaţa embrionară şi foetală” (1941), „Biologia vârstelor” (1955), „Endocrinologia glandelor salivare” (1957) etc.

La 26 mai 1928, a devenit membru corespondent al Academiei Române. Membru titular din 22 mai 1939 şi membru titular activ din 12 august 1948 al prestigioasei instituţii.

Între 12 august 1948 şi 9 august 1969, a fost preşedinte de onoare al Academiei Române. Discursul său de recepţie a fost intitulat „Însemnătatea teoretică şi practică a endocronologiei, necesitatea de a se organiza mişcarea ştiinţifică endocrinologică la noi în ţară”, ţinut la data de 20 mai 1940.

A fost membru al academiilor de ştiinţă din Berlin, Budapesta, Moscova, Sofia şi al societăţilor de endocrinologie din Moscova, Paris, Praga, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Praga. Marele savant Constantin I. Parhon a încetat din viaţă la 9 august 1969, la Bucureşti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *