31 MAI. Ziua Națională a Transplantului în România
Din 2005, în ultima zi a lunii mai, în România este marcată Ziua Naţională a Transplantului, un eveniment care strânge sub același acoperiș pacienți care au primit o nouă șansă la viață, medici care au făcut posibil acest miracol, personalități ale lumii academice.
„Ziua Națională a Transplantului în România reprezintă conștientizarea faptului că transplantul salvează viețile unor oameni care altfel nu ar avea șansa să trăiască. Este un omagiu adus miracolului vieții. În fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc, împreună cu familiile lor, cu specialiștii din domeniul transplantului, personalități ale vieții civile, noua viață dobândită odată cu transplantul.
Dar, mai ales, va fi un prilej să mulțumim familiilor donatorilor, care înțeleg că o parte din persoana dragă trăiește prin altă persoană. Un gest profund altruist, un gest de supremă generozitate. Evenimentul marchează și o continuare a campaniei desfășurate la nivel național, al cărei scop este conștiențizarea importanței transplantului și creșterea numărului de donatori de organe, țesuturi și celule”, spune chirurgul Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant.
Ajunsă la a 15-a ediție, Ziua Naţională a Transplantului a fost organizată anul acesta sub egida Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale de Transplant. Evenimentul s-a desfăşurat în Amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu al Bibliotecii Academiei Române.
Printre vorbitori s-au numărat medici de renume din ţara noastră: prof. dr. Irinel Popescu, prof. dr. Şerban Brădişteanu, dr. Radu Zamfir, dr. Narcis Copcă, prof. dr. Ioana Grinţescu, prof. dr. Cristian Lupaşcu, prof. dr. Horaţiu Suciu, prof. dr. Ileana Constantinescu, prof. dr. Adrian Covic, prof. dr. Dan Mircea Enescu, dr. Carmen Pantiş.
Despre listele de așteptare
Evenimentul a început cu o conferinţă de presă, în care au fost prezentate principalele realizări si provocări ale activităţii de transplant din România: care este situaţia actuală a listelor de aşteptare, care sunt cele mai noi reuşite ale medicilor români şi ce provocări există la ora actuală în domeniul complex al transplantului de organe, unde sunt necesare investiţii şi ce planuri de viitor are Agenţia Naţională de Transplant.
În cursul anului 2018, în România au fost înregistraţi doar 65 de donatori de organe decedaţi, 83% dintre aceştia fiind donatori multiorgane. Trei donatori aveau sub 15 ani. ANT raportează în cursul anului precedent efectuarea a 183 de transplanturi de rinichi, 79 transplanturi de ficat, 7 de inima şi 4 de plămâni. În ultimele trei luni din acest an, numărul donatorilor a început să crească, iar șeful ANT, Dr. Radu Zamfir, speră ca activitate de transplant în România să revină la situația din anii 2013-2014.
Începuturile transplantului în România
Primele încercări de transplant în România datează de la începutul secolului al XX-lea, fiind vorba despre demersurile doctorului Florescu, ce a efectuat mai multe transplanturi experimentale de rinichi în cadrul laboratorului de chirurgie experimentală al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, conform site-ului oficial www.transplant.ro al ANT.
Profesorul doctor Agrippa Ionescu a realizat în 1958 primul transplant de piele într-o unitate spitalicească, iar în 1962 a fost efectuat primul transplant de cornee.
În România, primul transplant al unui organ solid la om a fost reuşit de profesorul Eugeniu Proca, la Spitalul Fundeni, în februarie 1980, cu ficat de la donator în viaţă.
Profesorul doctor Mihai Lucan de la Clinica de Urologie a Spitalului Judeţean Cluj-Napoca a pus bazele, în 1992, primului program modern de transplant renal din România. Începând cu anul 1995 s-au intensificat eforturile de organizare a unei reţele naţionale de transplant.
În 1997, a fost realizat primul transplant hepatic de către profesorul doctor Irinel Popescu la Spitalul Fundeni, însă fără succes pentru bolnav.
Primul transplant cardiac a fost realizat de medicul Şerban Brădişteanu la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, iar la scurt timp a fost urmat de un al doilea, la Spitalul Judeţean Târgu Mureş, realizat de profesorul doctor Radu Deac.
România are, din 1999, reprezentant în Comisia de Transplant a Consiliului Europei, fapt ce ajută la adoptarea imediată a prevederilor europene privind transplantul.
Primul transplant hepatic reușit
În aprilie 2000, a fost efectuat cu succes primul transplant hepatic, cu supravieţuirea bolnavului, de către profesorul doctor Irinel Popescu la spitalul Fundeni.
Profesorul doctor Mărgit Şerban a realizat cu succes, în 2001, primul transplant medular în cadrul Centrului Universitar Timişoara, iar în 2003, echipa de la Spitalul Judeţean Constanţa a efectuat primul autotransplant de insule pancreatice.
În 2004, profesorul doctor Mihai Lucan a efectuat cu succes primul transplant combinat de rinichi şi pancreas.
Transplantul de celule stem a fost efectuat pentru prima dată în 2004, pentru o afecţiune a miocardului, la Institutul de Cardiologie de la Timişoara.
Prima lege modernă a transplantului din România a fost introdusă în 1998, fiind vorba de Legea nr. 2/1998 „privind prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe umane”, în care erau specificate toate condiţiile de prelevare şi transplantare a organelor şi ţesuturilor. Aceasta a fost înlocuită de Legea 95/2006 „privind reforma în domeniul sănătăţii”, în care apare un capitol detaliat asupra transplantului de celule şi ţesuturi, iar reglementările privind transplantul de organe sunt aduse la zi.
În anul 2004, a fost promulgată Legea nr. 588 de înfiinţare a Agenţiei Naţionale de Transplant.
Începând cu 2005, România marchează anual Ziua Naţională a Transplantului pentru a evidenţia importanţa medicală şi socială a transplantului, aducând laolaltă, persoane care au beneficiat de transplant, alături de familiile lor, specialişti din domeniul transplantului, personalităţi marcante ale vieţii medicale naţionale şi internaţionale, reprezentanţi mass-media.