Insomnia este un simptom extrem de frecvent, extrem de supărător. Cel puțin la mine la cabinet, este cel mai frecvent simptom de care vin să se plângă pacienții.  Ceea ce le explic este că insomnia este extrem de rar singurul simptom  pe care îl prezintă pacientul. În 90% din cazuri, insomnia este secundară, adică apare în cadrul altor afecțiuni.

În 50% din cazuri apare în cadrul unor afecțiuni organice cum ar fi: dureri de spate, dureri de coloană, Mă pun în pat, mă doare spatele, normal că nu pot să dorm. Sau am infecție urinară, prin urmare merg des la toaletă. Mă trezesc des, somnul este întrerupt și dimineața nu mă trezesc odihnit. Vreau să specific faptul că insomnia nu înseamnă atât de mult cantitatea de somn, ci calitatea somnului și felul în care te trezești dimineața.

Exisă persoane care dorm 4-5 ore și se simt odihnite și, în această situație, nu potem vorbi de necesitatea unui tratament pentru insomnie. Și există persoane care dorm 12 ore, dar somnul este superficial, este cu treziri fecvente, poate cu coșmaruri. Și, la sfârșit, după 12 ore persoana se trezește obosită. În această situație se justifică, într-adevăr, un tratament pentru insomnie.

  Revenind la faptul că, în 90 % din cazuri, insomnia este secundară unei alte afecțiuni.

Dacă în 50% din cazuri este vorba despre o afecțiune fizică, în 40% din cazuri este vorba despre o afecțiune psihică. Cele mai frecvente, să zicem, sunt afecțiunile depresive și afecțiunile anxioase. Pacientul vine și spune că suferă doar de insomnie, dar după ce facem interviu descoperim că are o simptomatologie depresivă, că este trist, posomorât în majoritatea timpului,  că plânge mai ușor. Și, printre altele, asta îl face să nu poată să doarmă. Sau că este anxios, neliniștit, agitat. Și, iarăși, asta îl face să nu poată să adoarmă.

Să tratezi doar insomnia într-o situație de genul ăsta, în care pacientul are, de fapt, o altă afecțiune la bază, care determină insomnia, este ca și cum ai trata o infecție bacteriană, care îți provoacă febră, și iei un singur medicament pentru febră, dar nu iei un antibiotic care să omoare bacteria.  În aceste situații este extrem de important să tratăm afecțiunea de bază, respectiv depresia sau anxietatea. Dacă le tratăm, atunci se rezolvă și insomnia. Așa cum dacă dăm antibiotic și omorâm bacteria, dispare și febra, fără să mai fie necesar să dăm antipiretic.

Ce se întâmplă cel mai frecvent la noi  (și nu numai la noi,  avem pacienți care sunt plecați în diferite țări, din păcate, și am observat că mai ales în țările mediteraneene se întâmplă lucrul ăsta) este că, de foarte multe ori, pacienții tratează doar insomnia.  Este o greșeală pentru că medicamentele pentru tratamentul insomniei sunt, în majoritate, medicamente care dau dependență și obișnuință.

Problema nu este dependența de medicamente, ci obișnuița cu acestea

Toată lumea când se gândește la dependență spune că va trebui să le ia pentru toată viața și că asta n-ar fi o problemă. Dar problema, de fapt, este obișnuința. Sau, cum spunem noi, toleranța. Adică dacă iei un astfel de medicament care este doar pentru somn, după două-trei luni nu mai poți să dormi cu o singură pastilă, așa că trebuie să iei două pastile ca să poți să dormi. Apoi, peste încă trei luni, trebuie să iei trei și tot așa. Asta este marea problemă a medicamentelor care dau dependență. Și, apropo, este foarte simplu să recunoașteți care sunt aceste medicamente care dau dependență, tocmai că ele dau dependență și au regim special se dau cu acele rețetare speciale, rețetare verzi, care sunt în patru exemplare, dintre care pacientul primește trei exemplare.

În afară de faptul că aceste medicamente dau dependență și obișnuință, ele nu vindecă, nu vindecă afecțiunea de bază, nu vindecă depresia, nu vindecă anxietatea. Își fac efectul atât timp cât le iei, iar tu rămâi în continuare trist, rămâi în continuare anxios, doar că dormi noaptea. Și, la sfârșit, după șase luni când ai ajuns să iei trei tablete din acel medicament care te ajută să dormi, încerci să întrerupi tratamentul și descoperi că nu poți, pentru că nu mai dormi absolut deloc dacă nu mai iei pastile. Deci, ești deja și dependent de acele medicamente și nu ai rezolvat nici depresia.

Dacă suferiți de insomnie, mergeți la medicul de familie

Și întârzierea tratării unei afecțiuni psihice, dar și de altă natură, așa cum am spus, face ca și tratamentul mai apoi să fie mai dificil și rezultatele pizitive să fie mai greu de obținut. Prin urmare, recomandarea mea este: dacă suferiți de insomnie, și se întâmplă extrem de frecvent, mergeți la medicul de familie și solicitați un tratament pentru insomnie. De asemenea, recomandarea mea este să apelați la unpsihiatru  pentru a vedea dacă nu cumva este vorba de o altă afecțiune care trebuie tratată, o afecțiune depresivă sau anxioasă.

Există însă și 10% din cazuri în care insomnia este așa-numita insomnie primară, care apare în marea majoritate a cazurilor la persoanele de peste 65 de ani.

Și, în aceste situați, într-adevăr, poate fi folosit doar un somnifer. Dar de preferat, și există, un somnifer care să nu dea dependență și obișnuință. Apelați la specialist dacă suferiți de afecțiuni psihice, nu cedați miturilor că dacă mergi la psihiatru ești nebun. Repet, este absolut fals,  90% dintre pacienții care vin la un cabinet de psihiatrie suferă de depresie sau anxietate.

Medic primar psihiatru, psihoterapeut în formare Psihoterapie Rogersiană, Dr. Marcel Șarpe este autor a numeroase cărți de specialitate, cum ar fi „Schizofrenia – actualităţi, clinică, tratament”, „Nutriţie şi sănătate mintală.