Dr. Marcel Șarpe. Miturile legate de alcool și reticența românilor de a merge la psihiatru

Stigmatizarea, insuficiența informare a pacienților și miturile greșite despre tulburările psihice duc la ignorarea acestora sau la întârzierea importantă, de luni sau chiar ani buni, până la prezentarea la medicul specialist și, ca urmare, la creșterea severității afecțiunii și răspunsul mai prost la tratament. Unele statistici spun că o persoană din trei suferă la un moment dat în cursul vieții de o afecțiune psihiatrică. Una dintre cauze este și consumul de alcool

Cea mai frecventă acțiune psihiatrică, depresia, se află acum pe locul trei în lume ca frecvență (vorbim aici și de afecțiuni fizice și psihiatrice). Și se anticipează că, în anul 2020, va fi cea mai frecventă. Situația este cu atât mai dramatică cu cât, de foarte multe ori, depresia netratată, severă, determină tentative de suicid, unele dintre ele, din păcate, reușite.

Conform datelor Europaen Health for All Databases, România se află pe locul doi în UE, după Estonia, din punct de vedere al incidențelor bolilor mintale, cu peste 1.400 de cazuri la 100.000 de locuitori. Anual, în România se raportează circa 300.000 de cazuri noi. Pe primul loc este Estonia, până de curând pe locul doi era Polonia, dar probabil nivelul precar de trai, criza economică, rata mare a șomajului, consumul mare de alcool, care duce prin consum cronic la apariția frecventă a depresiei, au făcut ca țara noastră să ajungă acum pe locul doi.

Toate acestea, în condițiile în care foarte mulți pacienți nu ajung la specialist (deci, foarte probabil, frecvența este de fapt mult mai mare. Tulburările de anxietate(teamă fără obiect- motiv), printre care și Tulburarea de panică, sunt și ele din ce în ce mai frecvente și printre tineri.

Motivația este probabil legată de de faptul că acestea sunt determinate de stresul cronic și de eliberarea cronică de hormoni de stres. De asemenea, România se află pe locul doi în Uniunea Europeană când vorbim despre consumul de alcool, fiind depășită doar de Republica Moldova. În plus, încă nu se poate aprecia corect consumul de alcool în România, pe cap de locuitor, deoarece mare parte din consum este unul casnic, din „producția proprie”, și ca urmare nu poate fi apreciat cantitativ.

Câteva dintre miturile greșite și care fac pacientul să nu solicite ajutor de specialitate sunt:

  • „Eu nu sunt nebun”. În fapt, probabil mai mult de 90% dintre pacienții care se prezintă la un cabinet psihiatric suferă de depresie, insomnie și de anxietate.
  • „Sunt trist pentru că am motive, deci nu am de ce să iau tratament, sau nu sunt trist”. Deși pacientul prezintă simptome depresive evidente (deoarece nu am motive să fiu trist), depresia se tratează cu medicație antidepresivă, indiferent dacă ea este determinată, de exemplu, de pierderea cuiva drag sau dacă nu se decelează o cauză care să justifice depresia.
  • „Medicamentele din psihiatrie nu fac nimic altceva decât să te prostească, să te adoarmă, dar nu rezolvă nimic și, în plus, mai dau și dependență”. De fapt, medicația antidepresivă folosită în prezent nu are efecte grave, nu dă dependență, nu afectează puterea de concentrare, memoria etc.

În legătură cu consumul de alcool, mituri/credințe greșite în România:

  •  „Alcoolul este doar de tărie. Iar eu nu am mai băut țuică de trei ani! Doar vin…” . Mit greșit, alcoolul face rău corpului chiar dacă este reprezentat de bere, vin, lichior, etc.
  • „Dacă muncesc, alcoolul nu-mi face rău, deoarece prin muncă distrug/metabolizez alcoolul”. Este adevărat că alcoolul se metabolizează astfel mai repede, dar tot în ficat, și produce aceleași pagube ficatului.
  • „Nu pot munci dacă nu beau ceva, am nevoie de alcool pentru energie, Dimineața trebuie să beau ceva ca să încep treaba. În plus, mă simt mahmur de aseară, și-cui pe cui se scoate”. Acest mit duce la un consum cronic, zilnic.

Dacă vă simțiți trist în majoritatea timpului, fără chef de viață, fără bucurie, nu dormiți noaptea, sunteți neliniștit, nu mai aveți poftă de mâncare sau mâncați pentru că trebuie, dar mâncarea nu are gust, dacă aveți probleme de atenție și de memorie, dacă obosiți mai ușor, dacă vă scade randamentul fizic sau intelectual,  atunci e posibil să suferiți de depresie. Încercarea noastră este, deci, de a informa populația despre gravitatea acestor afecțiuni și despre necesitatea prezentării cât mai rapidă a pacienților la cabinetul unui medic specialist psihiatru pentru tratament, după ce se prezintă, desigur, întâi la medicul de familie.

Medic primar psihiatru, psihoterapeut în formare Psihoterapie Rogersiană, Dr. Marcel Șarpe este autor a numeroase cărți de specialitate, cum ar fi „Schizofrenia – actualităţi, clinică, tratament”, „Nutriţie şi sănătate mintală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *