Poveștile medicinei. Dr. Ana Aslan: „Problema fundamentală în munca noastră este să redăm viață anilor și ani vieții!”

Acad. prof. dr. Ana Aslan (1897-1988) a adus faimă României prin rezultatele cercetărilor sale privind procesul de îmbătrânire, prin celebrele produse „Gerovital H3” şi „Aslavital”, precum şi prin crearea Institutului de Geriatrie (1952). Medicul Ana Aslan este unul dintre pionierii gerontologiei medicale mondiale.

S-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila. A urmat cursurile Colegiului ”Romașcanu” din Brăila, apoi, între 1915-1922, cursurile Facultății de Medicină din București. În 1924 își susține teza de doctorat cu tema „Cercetări asupra inervației vasomotorii”, conform Dicționarului „’Membrii Academiei Române” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, București, 2003).

A fost medic intern la spitale din București, în perioada 1922-1925, apoi medic cardiolog la Spitalul C.F.R. (1931-1943), șef de lucrări la Clinica Medicală a Facultății de Medicină din București (1940-1946), medic și șef de secție la Clinica Universitară a Spitalului „Filantropia” din București (1943-1947). Profesor titular de medicină internă la Facultatea de Medicină din Timișoara (1945-1949), Ana Aslan devine apoi șef al Secției de Fiziologie la Institutul de Endocrinologie din București (1949-1958), iar din 1952 — director al Institutului de Geriatrie, devenit, în 1974, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie — cel dintâi din lume, potrivit sursei amintite.

Specializată în cardiologie, Ana Aslan se îndreaptă, din 1949, spre studiul procesului de îmbătrânire, cercetările originale din domeniul biologiei vârstelor permițându-i elaborarea criteriilor pentru aprecierea ritmului de îmbătrânire, cunoașterea mecanismelor procesului de involuție și a fiziopatogeniei bolilor degenerative. S-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind crearea unui sistem de stimulare a activităților specifice „vârstei a treia”.

„Numai o longevitate activă reprezintă cu adevărat un succes. Cine nu ar vrea să trăiască cât mai mulți ani fără a fi însă confruntat cu neplăcerile și suferințele legate de bătrânețe? Or, tocmai în acest fel acționează produsele noastre. Problema fundamentală în munca noastră este să redăm viață anilor și ani vieții! (…)”, declara Ana Aslan, citată în volumul „Dialoguri întâmplătoare despre lumea în care trăim”, autor Viorel Sălăgean (București, 1987). Celebrul medic amintește aici despre tratamentul cu procaină pe care l-a aplicat pentru prima dată în 1949 unui tânăr, în tratamentul reumatismului, la clinica din Timișoara unde profesa.

Acad. Ana Aslan a descoperit acțiunea eutrofică și regeneratoare a procainei în procesul de îmbătrânire și a elaborat, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, medicamentul „Gerovital H3”, cu efecte profilactice și curative asupra îmbătrânirii premature și a bolilor legate de vârstă, demonstrând eficacitatea noului medicament în reumatism, stări depresive, arterioscleroză, maladia ”Parkinson”, regenerarea și repigmentarea părului, vitiligo și alte boli cronice.

”În general, pot spune că drumul nu a fost nici ușor, nici scurt. În 1958 produsul nostru pe bază de procaină a fost omologat și oferit la export după experiența dobândită în cadrul tratamentelor de lungă durată efectuate pe vârstnici, în institut. La început părea o aventură. În tot ce am întreprins am avut mult curaj, multă intuiție, dar și șansă. Tot timpul am fost susținută și ajutată de oameni cu înaltă ținută științifică, cum au fost profesorii Danielopolu și C.I. Parhon, alături de care am lucrat mulți ani (…)”, mărturisea Ana Aslan, citată în volumul ”Dialoguri întâmplătoare despre lumea în care trăim”.


În 1970, Ana Aslan a creat un alt produs, ”Aslavital”, lărgind aplicabilitatea terapeutică a ”Gerovitalului H3”, cu precădere asupra îmbătrânirii sistemului nervos și cardiovascular, asupra reducerii stărilor depresive și a anxietății, asupra îmbunătățirii memoriei, auzului, văzului, mirosului etc., iar în 1973 — ”Aslavitalul de uz infantil”, folosit în terapia copiilor cu deficiențe mintale. ”La persoanele care au urmat tratamentul profilactic cu Gerovital H3 s-a putut constata o creștere a capacității de muncă, a randamentului și a rezistenței organismului față de factorii de mediu dăunători, cum sunt bolile infecțioase, virozele, stress-ul sau diferite noxe. Gerovital H3 se administrează sub diferite forme: injecții, drajeuri, loțiuni pentru păr, creme pentru față. În anul 1970 am elaborat un alt medicament geriatric, Aslavital, care a fost brevetat în zeci de țări”, spunea Ana Aslan în volumul ”Dialoguri întâmplătoare despre lumea în care trăim”.

Medicul Ana Aslan a efectuat în colaborare cu specialiștii din institut cercetări complexe în legătură cu procesul de îmbătrânire atât la nivel sistemic, adică al întregului organism, din punct de vedere funcțional, organic, tisular, celular, cât și la nivel subcelular, abordând procesele biochimice și fizice care au loc în celula vie, obținând date interesante cu privire la modificările intervenite în ce privește cantitatea și starea funcțională a acizilor nucleici în raport cu vârsta.

A fost autoarea, singură sau în colaborare, a peste 300 de cărți, studii, comunicări și articole, apărute în țară și în străinătate. Amintim dintre acestea: ”Tratamentul interarterial cu procaină în artrite și artroze” (1950, în colaborare); ”Acțiunea eutrofică și de întinerire a procainei” (1952, în colaborare); ”Novocaina — factor entrofic și regenerativ în tratamentul preventiv și curativ al bătrâneții” (1952, în colaborare); ”Action de la procaine — Gerovital H3 — au course de l’arteriosclerose experimentale chez les lapins” (1959, în colaborare); ”Une nouvelle methode pour la prophylaxie et le traitement du veillissement par la procaine (Gerovital H3)” (1961); ”Tratamiento con procaina (Gerovital H3) della poliartritis cronica evolutiva” (1961); ”Tratament cu Gerovital H3 în îmbătrânire” (1973); ”Les etats depressifs du troisieme age” (1977, în colaborare); ”Theoretical bases of Procaine Therapy — Gerovital-H3 and Aslavital in the Prophylaxis of Aging” (1980); ”Tehnica și acțiunea tratamentului cu Gerovital H3” (1985) ș.a.

Ana Aslan devine membru titular al Academiei Române la 1 martie 1974.

A fondat și a condus din 1980 ”Revista Română de Gerontologie și Geriatrie” și a fost membru al Asociației Internaționale de Gerontologie, al Societății Române de Gerontologie, al Societății Naționale de Gerontologie din SUA, al Societăți de Gerontologie din Chile, al Asociației Internaționale a Femeilor Medic, al Societății pentru Cercetări privind Alimentele și Substanțele Vitale, al Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică și Igienă Socială, al Centrului Internațional de Gerontologie Socială etc., membru de onoare al Academiei Americane de Medicină Preventivă, membru de onoare al Societății de Științe de Gerontologie și Geriatrie din fosta URSS, membru fondator al Confederației Societăților de Gerontologie din Țările Latine. I-a fost decernat, totodată, titlul de Doctor Honoris Causa și doctor emerit al Universității ”Braganza Paulista” din Brazilia.

A fost distinsă cu ”Merrito della Repubblica” (Italia), cu Ordinul ”Palmes Academiques” (1974), cu medalia Institutului de Științe Medicale din New Delhi (1981), cu medalia de aur a Universității ”Jan Komensky” din Praga (1980), cu medalia de aur a Societății de Gerontologie ”J.E. Purkyne” din Praga (1981), cu premiul și medalia ”Leon Bernard” decernate de Organizația Mondială a Sănătății (1982), cu Premiul ”Marie Curie” al Academiei Mediceea din Italia (1984) etc. Ana Aslan s-a stins din viață la 10 mai 1988, la București, la vârsta de 91 de ani.

(Surse: Wikipedia, Agerpres)

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *