Vor să scape de depresie, dar ajung la demență. Efectele devastatoare ale abuzului de alcool asupra

Consumul exagerat de alcool poate provoca daune considerabile la nivel cerebral, chiar şi în cazul persoanelor care nu au ajuns să fie intoxicate sau să dezvolte, în mod evident, o dependenţă.

Acum, analiza imagistică a creierului a demonstrat că abuzul de alcool, pe termen lung, poate modifica structura creierului: scade numărul de celule gri din zonele responsabile de învăţare, memorie, luare a deciziilor şi comportamentul social, şi distruge fibrele albe, care realizează conexiunea dintre cele două emisfere cerebrale.

„Pe măsură ce îmbătrânim, volumul substanţei cenuşii Acum, analiza imagistică a creierului a demonstrat că abuzul de alcool, pe termen lung, poate modifica structura creierului: scade numărul de celule gri din zonele responsabile de învăţare, memorie, luare a deciziilor şi comportamentul social, şi distruge fibrele albe, care realizează conexiunea dintre cele două emisfere cerebrale.

Membrii Institutului Naţional de Abuz de Alcool şi Alcoolism (NIAAA) din SUA afirmă că probabilitatea de a avea probleme grave de sănătate creşte la bărbaţii care consumă mai mult de 14 pahare pe săptămână sau 4 într-o zi. Iar femeile care sunt mai susceptibile de a avea probleme grave de sănătate sunt cele care consumă mai mult de 7 pahare de băuturi alcoolice într-o săptămână sau 3 într-o zi.

Între timp, unele studii arată că persoanele care consumă alcool moderat (o băutură pe zi pentru femei şi 2 pentru bărbaţi) au un risc mai mic de boli cardiovasculare, depresie şi unele probleme cognitive decât cei care nu beau deloc. Dar riscurile efectelor nocive cresc brusc la oamenii care consumă o cantitate mai mare de alcool.

„Nivelul scăzut de alcool poate îmbunatăţi fluxul de sânge la nivelul creierului, dar există o tensiune care reduce volumul materiei albe. La anumite niveluri, poate exista un punct critic în care efectele nocive sunt mai mari decât beneficiile”, a declarat Ian Lang, expert în demenţă şi lector superior în domeniul sănătăţii publice la Universitatea Şcolii Medicale Exeter din Anglia.

„Multe din efectele alcoolului asupra creierului şi asupra comportamentul sunt similare cu demenţa vasculară cerebrală – a doua cea mai comună formă de demenţă. Ea reduce fluxul de sânge la nivelul creierului şi afectează gândirea, raţionamentul şi memoria, la fel ca boala Alzheimer”, a declarat Gary Kennedy, directorul Departamentului de Psihiatrie Geriatrică de la Centrul Medical Montefiore din Bronx, New York.

Oamenii de ştiinţă nu sunt siguri dacă consumul de alcool cauzează depresie sau invers. Însă, experţii spun că, în mod, clar este un cerc vicios: „Oamenii beau, de multe ori, deoarece nu se simt bine, dar băutura îi face să se simtă şi mai rău, aşa că ei decid să bea mai mult”, afirmă directorul NIAAA, George Koob.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *